Curiozitati despre prajituri si deserturi
Daca nu stiati, pe 14 octombrie se sarbatoreste Ziua Internationala a Deserturilor. Inspirata de acest lucru, m-am gandit sa cercetez putin despre acest fel de mancare pe care il indragim cu totii, de la mic la mare. Asa ca, te invit sa iti iei o cana de ceai sau de cafea si bineinteles, ceva dulce si sa descoperim impreuna cateva curiozitati despre prajituri si deserturi si despre cum au evoluat ele de-a lungul timpului. ☕🍰
Desertul, la final sau intre mese?
Sa incepem cu inceputul: cuvantul ,,desert” vine de la frantuzescul „desservir”, ce inseamna „a strange/ a curata masa”, desemnand, astfel, un fel de mancare servit dupa felurile principale. Eticheta dicta ca servetelele si fetele de masa sa fie stranse inainte de felul de mancare final, care la acea vreme era un fruct sau nuci. Prima sa utilizare cunoscuta a fost pe la 1600, intr-un manual de educatie pentru sanatate.
Pe de alta parte, cartile de bucate franceze din Evul Mediu si din timpul Renasterii nu prezentau desertul asa cum il stim noi, ci sub forma de entremets, adica feluri de mancare servite intre mese, dulci sau sarate. Majoritatea prajiturilor pe care le gasim astazi in cofetarii au aceasta forma. Ele imbina mai multe straturi, tehnici si texturi.
Se pare ca prima carte de bucate pentru deserturi a aparut abia prin secolul al XVII-lea. Odata cu ea, desertul a fost incadrat ca un fel de mancare de sine statator. Pana atunci, mancarurile dulci si sarate erau asezate simultan pe mese, fara nicio distinctie de feluri.
Cand spunem desert, ne gandim la o multime de bunatati: prajituri, torturi, tarte, fursecuri, biscuiti, budinci, produse de patiserie, inghetata, placinte, creme, mousse-uri si multe altele. Dulciurile dateaza din civilizatiile antice, cand oamenii nu stiau inca de toate aceste deserturi si se bucurau de fructe confiate si nuci, pe care le integrau adesea in paine indulcita cu miere. Deserturile pe care le stim noi astazi au devenit populare printr-o evolutie a tehnologiei si a experimentarii culinare.
Primele torturi
Cu milioane de ani in urma, celtii includeau prajiturile in ritualurile lor. In timpul festivalului numit Beltane, ei dadeau drumul prajiturilor din varful unui deal luminat cu focuri. Daca prajitura ajungea jos intreaga, era semn de noroc.
In Evul Mediu, atunci cand europenii au inceput sa produca zahar, au devenit disponibile mai multe deserturi dulci. Chiar si atunci, zaharul era atat de scump, incat numai cei bogati se puteau rasfata din cand in cand, la ocazii speciale.
Pe atunci, deserturile constau mai mult in alimente dulci cu fructe, precum jeleuri si napolitane, amestecate cu fructe exotice, nuci si unt. Crema custard, folosita azi in torturi, de exemplu, este cunoscuta ca fiind unul dintre primele deserturi consumate vreodata in Evul Mediu, alaturi de placinte cu mere in 1381 si turta dulce in 1400.
Potrivit istoricilor, precursorii torturilor au aparut pentru prima data in Europa la mijlocul secolului al XVII-lea. Cuvantul ,,tort” este de origine vikinga, derivat din cuvantul norvegian „kaka”. Vechii egipteni au fost prima cultura care a prezentat abilitati de faurire a deserturilor. Pe atunci, prajiturile aveau un aspect asemanator painii si erau indulcite cu miere.
La mijlocul secolului al XVII-lea au luat nastere in Europa primele torturi mai moderne, rotunde si acoperite cu glazura. De altfel, primele glazuri erau un amestec fiert de zahar, albus de ou si arome. Ei bine, torturile au devenit asa cum le stim noi, abia la mijlocul secolului al XIX-lea. Prajiturile au inceput sa contina faina alba si praf de copt in loc de drojdie. Erau totusi considerate un lux, deoarece ingredientele dulci (zahar, ciocolata) erau foarte scumpe. Cu timpul, glazurile fierte au fost inlocuite de crema de unt. Datorita progreselor tehnologice si disponibilitatii ingredientelor, care au devenit treptat mai ieftine, torturile au ajuns un desert pe care oricine il putea face acasa. Chiar si tu poti! Vezi ce retete de tort am pregatit pentru tine.
La placinte, inainte!
Se pare ca prima prajitura mai ,,moderna” a fost inventata de greci. Folosindu-se de laptele de capra, ei au creat placinta cu branza, stramos al cheesecake-ului de azi. Si se pare ca la primele Jocuri Olimpice, sportivilor li s-a dat sa manance asa ceva.
Pelerinii si primii colonisti si-au adus retetele de placinte cu ei in America, adaptandu-se la ingredientele si tehnicile disponibile in Lumea Noua. Primele lor placinte s-au bazat pe fructe de padure si fructe pe care le-au descoperit prin intermediul nativilor nord-americani. De-a lungul anilor, retetele de placinta au evoluat si au crescut in popularitate, devenind astfel cel mai traditional desert american. Placinta a devenit atat de mult o parte a culturii americane incat exista chiar si o vorba, folosita frecvent atunci cand se face referire la un lucru tipic american: „as American as apple pie” (la fel de americana ca placinta cu mere).
Revolutia industriala din America si Europa a determinat producerea in masa a deserturilor (si a produselor alimentare, in general), acestea urmand a fi prelucrate, conservate si ambalate. Alimentele congelate, inclusiv deserturile, au devenit foarte populare incepand cu anii 1920, cand s-au dezvoltat metodele de inghetare si tehnica de frig.
Americanii si deserturile lor
De-a lungul timpului, noi tipuri de desert au fost inventate din greseala sau cu un scop bine intiparit. In cazul prajiturilor brownie, exista numeroase legende privind provenienta lor. Unele povesti afirma ca un bucatar a adaugat accidental ciocolata topita in compozitia pentru biscuiti. Altele zic ca a facut tort, dar nu avea suficienta faina. Sau ca o gospodina din Maine a uitat sa adauge praf de copt la tortul ei de ciocolata. Dar cele mai multe dovezi indica o singura sursa: bucatarii de la Palmer House Hotel din Chicago au dorit sa creeze un desert unic si delicios pentru Expozitia Mondiala Columbiana din 1893.
Prajiturile Cupcakes s-au dezvoltat in Statele Unite in secolul al XIX-lea. Erau considerate revolutionare datorita volumului de timp salvat in bucatarie, fiind mult mai usor de pregatit decat torturile, spre exemplu. Acestea au devenit o adevarata tendinta a culturii pop in lumea culinara. Exista chiar si ATM-uri de cupcakes in America! Si potrivit Google, retetele de cupcakes au inregistrat cea mai mare crestere in cautari. Apropo, sa stii ca gasesti si aici, pe site, cateva retete de cupcakes!
Originea gogosilor este necunoscuta totusi, desi diferite nationalitati au avut propria lor versiune de-a lungul istoriei. Un tip de gogoasa este chiar mentionat in Biblie, unde se spune ca o multumire adusa lui Dumnezeu ar putea fi sub forma unei „prajituri amestecate cu ulei si faina fina, prajita”. Dintre toti, americanii au bine intiparit acest desert in cultura lor. In America se fac peste 10 miliarde de gogosi in fiecare an, 10 persoane au numele de familie Doughnut sau Donut, iar 13 persoane au prenumele Donut.
Ice, ice baby!
Un alt desert indragit este inghetata. Legendele spun ca grecii si romanii consumau adesea zapada si gheata aromate cu miere si sucuri de fructe. Dupa cum bine stii, Italia e mama gelateriei. Se pare ca Marco Polo s-a intors in Italia din Orientul Indepartat cu o reteta care semana foarte mult cu ceea ce numim astazi sorbet, aceasta reteta evoluand in inghetata candva in secolul al XVI-lea. In Anglia, inghetata Ice ice (asa cum i se zicea) a aparut cam in acelasi timp, fiind servita la masa lui Charles I in secolul al XVII-lea. In Franta a fost adusa tot din Italia, de Catherine de Medici, sotia lui Henric al II-lea al Frantei.
Potrivit NASA, inghetata se afla printre primele articole purtate de astronauti in zborurile spatiale. Celelalte sunt pizza si bauturile carbogazoase. Se pare ca degustatorii de inghetata folosesc linguri de aur pentru a putea simti 100% gustul acesteia, fara asa zisul ,,gust de dupa” pe care il pot oferi linguritele tipice.
Cel mai scump desert din lume este cunoscut sub numele de Inghetata Frrrozen Haute Chocolate. Costa 25.000 de dolari si a fost inclus in meniul restaurantului Serendipity 3 din New York, in 2007. Acesta contine o combinatie de 28 de feluri de cacao (14 dintre ele fiind cele mai scumpe la nivel global) si e decorat cu 5 grame de aur comestibil. In plus, e servit intr-un pahar imbracat cu aur si se mananca folosind o lingura… din aur, bineinteles.
De unde vine reteta de babka?
Sigur ai auzit de babka, un fel de cozonac facut adesea in zilele noastre de Craciun sau de Paste. Acesta este un desert traditional slav, denumirea lui (baba in rusa, babka in poloneza) insemnand femeie sau bunica. Pe vremuri, se spunea ca barbatii nu aveau voie sa intre in bucatarie pana cand prajitura nu era coapta. Mai mult, atunci cand o pregateau, nu trebuia sa existe niciun zgomot, nici macar sa se vorbeasca in soapta.
Acest desert are variatiuni, in mod traditional, babka avand forma rotunda, fiind fara umplutura, dar acoperita de o glazura festiva. Italienii au preluat reteta, numind-o treccia russa (=impletitura ruseasca). Ei i-au dat forma specifica de cozonac impletit si au adaugat umplutura cu alune de padure, ciocolata sau scortisoara.
Daca vrei sa pregatesti si tu o babka, sa stii ca nu trebuie sa pastrezi tacerea in bucatarie.☺️ Ai nevoie doar de reteta potrivita. Ce alegi? Babka cu fistic sau babka cu nuci si ciocolata?
De-a lungul timpului, deserturile au fost asociate, in general, cu bogatia, aristrocratia si luxul. De aceea, in zilele noastre ar trebui sa fim recunoscatori ca ne putem bucura de deserturi asa cum le dorim, oricand si oriunde. Ei, si ar mai fi muulte de povestit despre ele, caci atatea secole de istorie culinara nu se pot rezuma in cateva randuri. Dar restul, data viitoare…
Te invit sa imi scrii in comentarii daca ti-a placut acest articol si ce ti-ar mai placea sa afli din minunata si fascinanta lume a dulciurilor. 💛
Lasă un răspuns